Cuvinte care se termină cu -om

Întotdeauna se scrie i-om cu cratimă, înseamnă „(noi) îi vom”. Ex. I-om da și lui o bucată. Iom fără cratimă nu există.

Se scrie l-om cu cratimă când ne referim la „(noi) îl vom”. Ex. L-om lua și pe el. Lom fără cratimă înseamnă „rangă de oțel” (unealtă). Ex. S-a folosit de lom pentru a rupe piatra.

Se scrie ne-om („ne” + verbul auxiliar „om”) cu cratimă când ne reverim la „(noi) ne vom”. Ex. Ne-om gândi mâine la cum să procedăm. Se scrie neom fără cratimă când ne referim la „lipsit de omenie” sau „inuman”. Ex. Doar un neom ar putea proceda în acest mod.

Întotdeauna se scrie le-om cu cratimă, este prescurtarea de la „(noi) le vom”. Ex. Le-om strânge și pe ele. Leom fără cratimă nu există.

Întotdeauna se scrie ți-om cu cratimă, este prescurtarea de la „(noi) îți vom”. Ex. Ți-om găsi ac de cojoc! Țiom fără cratimă nu există.

Întotdeauna se scrie te-om cu cratimă, este prescurtarea de la „te vom”. Ex. Te-om vedea mâine. Teom fără cratimă nu există.

Întotdeauna se scrie ce-om cu cratimă, este prescurtarea de la „ce vom”. Ex. Urmează să vedem ce-om face. Ceom fără cratimă nu există.

Se scrie mi-om cu cratimă când este prescurtarea la „(noi) îmi vom”. Ex. Mi-om găsi și mie un drum. Miom fără cratimă nu există.

Întotdeauna se scrie m-om cu cratimă (în limba română), înseamnă „(noi) mă vom”. Ex. M-om bucura pe mine, apoi pe voi. Mom fără cratimă nu există în limba română, doar în engleză, înseamnă „mamă”.

Se scrie n-om cu cratimă când ne referim la „nu om” (popular) sau „nu vom”. Ex. N-om fi noi cei mai buni, dar încercăm. Se scrie nom fără cratimă când ne referim la cântecul grecesc adresat zeilor numit nomă.